2.4. Dezvoltarea limbajul – comunicarea
Dezvoltarea limbajului
În formarea limbajului se parcurg, ca şi în cazul celorlalte funcţii psihice, o serie de etape de evoluţie.
Până la o lună, ţipătul este mijlocul principal de comunicare, după care el este însoţit de gângurit pentru ca în lunile următoare să emită sunete care seamănă cu un chicotit şi să asocieze două sunete “da”, “pa”, “ma” pe care le repetă la început neintenţionat, ulterior voit, în funcţie de întăririle pe care le primeşte de la adulţi. În jur de 11 luni apar primele cuvinte articulate, de două silabe („mama”, „tata”, „papa”). După un an începe să construiască mici propoziţii: „Vreau apă!” şi răspunde la mici propoziţii afirmativ sau negativ.
După un an si jumătate vocabularul activ al copiilor este de aproximativ 30 de cuvinte, dar ei înţeleg şi reacţionează corect la mult mai multe cuvinte. Studii nevalidate încă au arătat că există diferenţe temperamentale în modalitatea de achiziţionare şi utilizare a limbajului. Introverţii vorbesc mai târziu, par a exersa mintal pronunţia cuvintelor şi de-abia când se conving că aceasta este identică cu modelul pronunţă cuvântul corect.
Extraverţii vorbesc mai repede, repetă cu greşeli până ajung la pronunţia corectă. La doi ani vocabularul unui copil are în medie 50 de cuvinte, dar poate înţelege mai multe şi începe să asocieze cuvinte pentru a forma propoziţii simple.
Între 2 şi 3 ani utilizează cuvinte în locul obiectelor, pune întrebări referitoare la persoanele absente cu care s-a simţit bine, îşi poate imagina viitorul. La nivelul limbajului apar propoziţiile formate din patru cuvinte, foloseşte cuvintele “vreau”/”nu vreau”.
Cuvintele şi sunetele
Auzul este probabil simţul cel mai dezvoltat la făt. Toate cercetările demonstrează că acesta percepe sunetele (în special pe cele grave): ritmul său cardiac se accelerează şi fătul începe să se agite. Acest lucru devine şi mai evident în cazul vocii materne. Bebeluşul se află într-un mediu ce rezonează sau vibrează la vocea mamei.
El percepe prin urmare foarte devreme aceste sunete însoţite de vibraţii corporale, mai întâi prin piele (care constituie .prima sa ureche), începând cu a şaptea săptămână, iar apoi cu ajutorul simţului său auditiv, care este funcţional, se pare, din a patra lună de sarcină.
Aşadar, sunetele ajung într-adevăr până la copil, ceea ce, foarte probabil, îl încântă! Părinţii nu ar trebui deci să aibă reţineri, în acest sens, ci să vorbească cu el cât mai des posibil.
Dezvoltare prin joaca
Pentru copii joaca este esentiala deoarece reprezinta modul lor principal de dezvoltare fizica si psihica.
Este important ca parintii sa le creeze celor mici oportunitati de joaca activa, incurajandu-i sa-si foloseasca imaginatia si creativitatea.
Incepeti prin a crea un spatiu de joaca atat inauntru cat si in afara casei, daca este posibil. In casa, acest spatiu poate fi un colt de camera unde sa stea toate jucariile copilului, camera lui sau chiar cate un colt in fiecare camera.
Pentru dezvoltarea copilului nu aveti nevoie de jocuri scumpe si complicate, fiind suficiente jocurile cu figuri geometrice viu colorate sau cuburile de construit.
Acestea vor inlesni dezvoltarea intelectului si a motricitatii fine, iar jocul cu obiecte simple (cutii, capace, linguri de lemn sau nisip, apa, pietre, crengi si orice mai gasiti impreuna in natura) vor sustine dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii.
Jocul cu animale de plus, papusi si masinute va dezvolta relationarea sociala. In plus, citind, colorand, ascultand muzica si dansand impreuna, ii veti sustine in dezvoltarea exprimarii emotionale si a motricitatii generale.
Pentru a-i satisface curiozitatea, lasati-l sa cotrobaie prin sertare si dulapuri, dar dupa ce indepartati orice posibil pericol (substante toxice, cutite, foarfeci etc.)
Jocul potrivit la varsta potrivita
Jocurile si juc
ariile trebuie adaptate atat in functie de varsta cat si de evolutia copilului. Astfel, intre 0 si 4 luni, nou-nascutul este captivat si stimulat de lumea care il inconjoara.
Predominanta este, la aceasta varsta, stimularea senzoriala. Parintii joaca un rol important in aceasta stimulare, dar cu grija de a nu cadea in excese. Copilul se joaca cu mainile, cu picioarele sale, este fascinat de obiecte precum jucariile care fac zgomot, cele muzicale etc.
Tot acum descopera texturile si le prefera indeosebi pe cele moi si placute la atingere.
Sugestii de jocuri stimulante:
• faceti grimase (expresii exagerate ale fetei);
• vorbiti cu copilul in timp ce il ingrijiti;
• scoateti sunete prelungite: aaaaa, ooooo, eeeee;
• imitati sunetele pe care le face el, incurajandu-l astfel sa le repete;
• ajutati-l sa descopere efectul catifelat al obiectelor (pe piele);
• mangaiati-l;
• faceti-i masaj;
• faceti-l sa pedaleze cu picioarele sau cu bratele (si faceti in acelasi timp ca motorul!);
• rostogoliti-l cu blandete;
• asezati-l pe o patura de joaca.
Muzica pentru bebelusul tau
Atunci cand plecati in excursie cu copilul, imbogateste-i experienta si pune-i o muzica linistita in fundal. Gandeste-te la melodii pe care ai vrea sa le stie si care sa-i faca placere si tineti-le la indemana acasa dar si in masina. Pentru primii ani, muzica clasica este perfecta. Intrucat este cel mai rafinat gen de muzica, alege-o si obisnuieste-l pe copil sa o asculte. Majoritatea oamenilor iubesc muzica lui Mozart, Ceiacovschi, Chopin si Beethoven, deci ii poti alege pe acestia mai intai. Ravel si Brahms are valente linistitoare, potrivite pentru inceputul si finalul zilei.
Atunci cand ii faci cunostinta copilului tau cu muzica clasica, alege o singura piesa muzicala pe care sa o asculte timp de mai multe zile. Atunci cand considera ca recunoaste cateva dintre ariile complexe din piesa respectiva, alege un alt compozitor sau o alta piesa. Ascultarea muzicii nu trebuie sa fie o activitate de surdina, indiferent de genul pe care il prefera, transforma-o si intr-o activitate de sine statatoare. Mareste intervalul de timp dedicat ascultarii muzicii prin intermediul cantecelor pentru copii si al altor melodii la alegere.
