• Diversificaţi tipurile de jocuri (jocuri active, educative etc.). în diferite momente ale zilei, copilul poate simţi nevoia de a se mişca sau poate prefera o activitate liniştită.

• Variaţi şi distanţaţi elementele jocului (nu le concentraţi într-un singur loc).

• Lăsaţi din când în când copilul să se joace singur (fiind în acelaşi timp atenţi să-i reînsufleţiţi sau să-i menţineţi interesul pentru joc dacă acesta scade).

• Încurajaţi-1 în demersurile sale din cadrul jocului, puneţi-i în valoare realizările, propunându-i variante ori scenarii sau chiar luând parte la acestea (dacă vrea şi copilul).

• Respectaţi-i ritmul: hiperstimularea poate deveni un factor negativ.

Pe scurt, joaca este mai mult decât un mod de a petrece timpul: este un mijloc inegalabil de a stabili relaţii instructive cu copilul dumneavoastră, de a crea o legătură afectivă solidă şi de a-i permite, în acelaşi timp, să se exprime, să comunice, să experimenteze, să descopere, să caute, să se concentreze, să se adapteze la diferite situaţii, să se autodepăşească şi… să înveţe. Toate acestea într-un context motivant, agreabil şi armonios. Trebuie doar să intraţi în joc!

]]> http://blog.psihologiacopilului.ro/2012/04/19/cum-incurajam-copilul-sa-se-joace-ii/feed/ 0 http://blog.psihologiacopilului.ro/2012/04/17/cum-incurajam-copilul-sa-se-joace-i/ http://blog.psihologiacopilului.ro/2012/04/17/cum-incurajam-copilul-sa-se-joace-i/#comments Tue, 17 Apr 2012 06:09:48 +0000 PsihologiaCopilului.ro http://blog.psihologiacopilului.ro/?p=1162 Nu o vom sublinia niciodată îndeajuns: joaca este o activitate esenţială pentru buna dezvoltare a copilului şi trebuie încurajată de părinţi. Sprijinul acestora va fi o sursă de valorizare şi de motivare pentru copil. Iată câteva elemente care vă pot ajuta:

• Rezervaţi-vă timp pentru a vă juca cu copilul dumneavoastră : jocurile sunt interesante în măsura în care participă la ele şi părinţii. Un părinte care se joacă cu copilul său îi permite acestuia din urmă să-şi dezvolte încrederea în sine pentru că simte că părintele este aproape de el şi îl încurajează.

• Dacă micuţul nu este sau nu mai este entuziasmat de un joc, nu ezitaţi să îi propuneţi altul. Este probabil de dorit să faceţi o pauză. Trebuie ca micuţul să fie interesat şi să se distreze… Aşa învaţă cel mai bine!

• Aveţi grijă să îi propuneţi un joc pe care îl poate juca, altfel îl veţi descuraja. Evitaţi excesul de jucării şi de activităţi: riscaţi astfel să îl plictisiţi şi să inhibaţi, pe termen lung, dezvoltarea concentrării şi capacităţii sale de atenţie susţinută.

Până la o lună, ţipătul este mijlocul principal de comunicare, după care el este însoţit de gângurit pentru ca în lunile următoare să emită sunete care seamănă cu un chicotit şi să asocieze două sunete “da”, “pa”, “ma” pe care le repetă la început neintenţionat, ulterior voit, în funcţie de întăririle pe care le primeşte de la adulţi. În jur de 11 luni apar primele cuvinte articulate, de două silabe („mama”, „tata”, „papa”). După un an începe să construiască mici propoziţii: „Vreau apă!” şi răspunde la mici propoziţii afirmativ sau negativ.

După un an si jumătate vocabularul activ al copiilor este de aproximativ 30 de cuvinte, dar ei înţeleg şi reacţionează corect la mult mai multe cuvinte. Studii nevalidate încă au arătat că există diferenţe temperamentale în modalitatea de achiziţionare şi utilizare a limbajului. Introverţii vorbesc mai târziu, par a exersa mintal pronunţia cuvintelor şi de-abia când se conving că aceasta este identică cu modelul pronunţă cuvântul corect.

Extraverţii vorbesc mai repede, repetă cu greşeli până ajung la pronunţia corectă. La doi ani vocabularul unui copil are în medie 50 de cuvinte, dar poate înţelege mai multe şi începe să asocieze cuvinte pentru a forma propoziţii simple.

Între 2 şi 3 ani utilizează cuvinte în locul obiectelor, pune întrebări referitoare la persoanele absente cu care s-a simţit bine, îşi poate imagina viitorul. La nivelul limbajului apar propoziţiile formate din patru cuvinte, foloseşte cuvintele “vreau”/”nu vreau”.

Dar există şi cazuri în care, deşi are cine să stea cu ei, părinţii consideră că este în beneficiul copilului să stea câteva ore pe zi alături de alţi copii.

Sfatul specialiştilor este însă să evitaţi să îl daţi prea repede la creşă sub pretextul socializării, mai ales dacă se află în perioada de anxietate a separării.

O separare prea bruscă poate împiedica dobândirea maturităţii afective, putând dăuna socializării. Socializarea copilului este o etapă importantă în construirea identităţii şi a stimei de sine.

Ea condiţionează modul în care va reuşi, mai târziu, să se integreze în societate şi să stabilească relaţii sociale durabile, chiar adult fiind.

Asa cum v-am promis săptămâna trecută, vin la voi cu veşti proaspete. Sunteţi pregătiţi să le auziţi ?! Bine… Atunci fiţi atenţi la mine !

În curând, pe data de 28 aprilie, vă dau întâlnire pe-aici pe-aproape, în localitatea Creţeşti (jud. Ilfov), să facem ce-am vorbit : să plantăm copăcei ! Echipa noastră puternică a început deja să se formeze ! Din ea fac parte copiii din: Grădi Nr 56, Scoala Nr 149 (clasele I-VIII), Gradi Nr 216, Gradi Nr 64-Floare de colt, Gradi Nr 201-Clopotel, Gradi Nr 149, Gradi Nr 4-Lizuca, Gradi Nr 62-Sanziana, Gradi Nr 230, Gradi Nr 195-Prichindel, Gradi Nr 199-Strop de roua, Gradi Nr 232, Gradi Happy Kids, Gradi Nr 7, Gradinita Scolii Nr 111, Gradi Nr 262-Alba ca zapada si piticii, Gradi Nr 97, Gradi Nr 46, Gradi Nr 252, Gradi Nr 255, Gradi Little Artist, Gradi Nr 211, Gradi Nr 24, Gradi Nr 68, Gradi Nr 196, Gradi Nr 231, Gradi Nr 191, Gradi Nr 54-Mihai Eminescu.

Programul zilei de 28 aprilie, il avezi mai jos. Sa-l tineti minte!Aşadar, puternici şi entuziaşti cum suntem, ne punem pe plantat copăcei. Deja sunt foarte, foarte mândru de voi! Parcă vă şi văd, scumpicilor, cum daţi voi viaţă pădurilor de mâine… Nu-mi mai amintesc dacă v-am spus cumva, de ce sunt atât de importante pădurile… Nu, nu cred că v-am spus. Haideţi să vă explic, ca să înţelegeţi ce lucru măreţ vom face împreună, plantând copaci.

În primul şi în primul rând, copacii sunt importanţi pentru că ei ne dau oxigen. Ca să înţelegeţi voi mai bine, o să vă spun că ei ne dau aerul curat pe care îl respirăm ca să fim sănătoşi. Altfel spus, pădurea este o comoară pentru noi. Pe de altă parte copacii sunt foarte importanţi pentru terenuri, mai ales pentru cele înclinate, în pantă. Rădăcinile lor sunt cele care fixează solul, aşa încât acesta să nu alunece şi să o ia la vale. Şi tot pădurea este cea care ne apără de inundaţii, copacii având capacitatea de a reţine nivelul apei în sol. A, şi încă ceva ! Aţi observat cât de fierbinţi sunt verile ? Ei bine, cu ajutorul pădurilor temperatura din aer poate scădea puţin, făcând căldurile să fie mai suportabile.

Vedeţi deci, micii mei prieteni, cât de importante sunt pădurile pentru noi toţi? Şi de ce am nevoie de ajutorul vostru… Ia gândiţi-vă ce frumoasă trebuie să fie o pădurice ai cărei copaci fac atâtea lucruri bune şi mai şi poartă, fiecare, numele voastre : Cristina, David, Alexandra, Tudor, Daria… Şi numele voastre pot fi aici ! Pregătiţi-vă aşadar de acţiune ! Abia aştept să vă văd la treabă ! Ne auzim si saptamana viitoare! N-o sa lipsesc de la intalnirea noastra de joi!

Vă îmbrăţişează prietenul vostru,

Sâmburel

www.micsiecologist.ro